Agent, forță sau mecanism care generează o lezare a organismului afectat
Vine din exteriorul organismului afectat
Nu vine ca un răspuns așteptat, din exterior la o afecțiune a organismului respectiv
Acțiune și efect
Acțiunea agentului traumatism asupra organismului = traumatism
Efectul acțiunii agentului traumatic asupra organismului = leziune traumatică
Exemplu
Lovire cu o bâtă la nivel cranian, cu fractură de craniu și hemoragie cerebrală
Agent traumatic = bâta
Traumatismul cranio-cerebral = noțiune ce arată localizarea leziunilor generate de acțiunea agentului traumatic asupra extremității cefalice
nu obiectivează o leziune traumatică
Leziuni traumatice = fractura de craniu, hemoragia cerebrală
Dacă leziunile sunt descrise în FO strict ca traumatism craniocerebral - NU se pot obiectiva leziuni traumatice
Clasificare agenți traumatici
Tipuri de agenți traumatici
mecanici
fizici: temperaturi extreme, electricitate, variații de presiune, radiații ionizante
chimici: substanțe chimice
biologici: toxine, leziuni produse de animale, administrare sânge heterolog
Agenți traumatici mecanici
energie cinetică - agentul traumatic acționează asupra corpului uman (lovire activă)
energie potențială - corpul uman se lovește de un corp dur (lovire pasivă)
Ce fel de agenți traumatici sunt?
scaun
acenocumarol
morfină
Escherichia coli
Agenți traumatici mecanici
corpuri contondente
corpuri cu vârfuri sau lame ascuțite
tăietoare
înțepătoare
tăietoare înțepătoare
despicătoare
proiectile - produc leziuni datorită vitezei mari de deplasare (>50m/sec)
unda de șoc - arie de presiune care se expansionează supersonic excentric, dintr-un nucleu exploziv
Mecanisme de producere a leziunilor traumatice prin agenți traumatici mecanici
Lovire activă
Lovire cu corp dur
Lovire pasivă
Lovire de corp dur (auto sau heteropropulsată)
Comprimare
A corpului/unei părți între două corpuri/planuri dure
Călcare
Comprimarea corpului/unei părți între un plan dur fix și unul mobil (asfalt/roată)
Mușcare
Prinderea unei părți a corpului între arcadele dentare
Regula lui Puppe
Regula lui Puppe
Regula lui Puppe: Leziunile produse ulterior nu pot întrerupe continuitatea leziunilor produse anterior.
Aplicarea regulii lui Puppe
Utilă pentru stabilirea ordinii leziunilor traumatice de la nivelul calotei
Încadrare juridică
Fapte produse cu intenție
lovire și alte violențe (Art. 193 CP)
vătămare corporală (Art. 194 CP)
Fapte produse fără intenție
Agresorul:
putea să prevadă consecințele faptei sale dar nu le-a acceptat, considerând că ele nu se vor produce sau
nu a prevăzut consecințele faptei sale, deși trebuia și putea să le prevadă
Vătămare corporală din culpă
Art. 196 CP
Art. 193 CP. Lovirea sau alte violenţe
Lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă.
Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Zile de îngrijiri medicale
Metodă de cuantificare
metodă de cuantificare a severității leziunilor traumatice
Ce evaluează
severitatea/consecințele evenimentului agresional asupra corpului uman,
adăugare ZIM pentru complicații (limitat ⇔ concordanță cu gravitatea evenimentului agresional)
modulare funcție de caracteristicile biologice ale organismului /particularitățile terapeutice (limitat, în interiorul intervalelor din barem și doar excepțional, justificat, în afara acestora)
adăugare ZIM pentru leziuni extrem de numeroase (limitat)
Exemple ZIM
Leziuni minore
echimoză facială dreaptă, ovalară, de 3/2cm – 0 ZIM
hematom palpebral drept, ovalar, de 6/4/0,3 cm – 4-5ZIM
persoană în vârstă, tratament conservator: 58-60 ZIM
persoană în vârstă, întârziere în consolidare la 6 luni: 75-80 ZIM
Leziuni multiple
asociată cu multiple fracturi costale, numeroase hematoame faciale, la nivelul membrelor și fractură nazală complexă (toate necesitând, izolat, sub 50 ZIM): 70-75
Fapta prevăzută în art. 193, care a cauzat vreuna dintre următoarele consecinţe:
a) o infirmitate;
b) leziuni traumatice sau afectarea sănătăţii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale;
c) un prejudiciu estetic grav şi permanent;
d) avortul;
e) punerea în primejdie a vieţii persoanei,
se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(...)
Infirmitate
Pierdere de dinți
- pierdere 1 dinte? - pierdere mai mulți dinți care necesită protezare
Fracturi majore
- fractură șold urmată de protezare
Pierdere de organe
- pierdere splină
Pierdere de membre
- pierdere 2 degete membru superior
Alterare majoră, semnificativă, definitivă, morfologică, morfofuncțională sau funcțională a organismului, dobândită posttraumatic, aptă de a pune persoana respectivă într-o situație de inferioritate
intră în atribuțiile specifice medicului legist
se cuantifică binar absent/prezent
se evaluează DUPĂ epuizarea mijloacelor terapeutice
Infirmitate v.
Sechele posttraumatice
deficite morfologice, morfofuncționale sau funcționale definitive dar
NU pun persoana respectivă într-o situație de inferioritate
Handicap
afecțiune fizică, mentală sau senzorială, care generează o lipsă de abilitate în efectuarea unor activități cotidiene
necesită măsuri pentru protecție, integrare și incluziune socială (L.448/2006)
Infirmitate v. Invaliditate
Definiție invaliditate
statut particular al unei persoane asigurate în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, determinat de prezența deficite morfofuncționale sau funcționale,:
Caracteristici
poate fi:
posttraumatică (ex. accidente de muncă)
netraumatică (ex. Coree Huntington);
necesită, obligatoriu, prezența unui deficit funcțional, care se cuantifică
se poate cuantifica în grade sau procente;
poate fi temporară
Utilitate
cea posttraumatică - cuantificată pentru stabilirea capacității de muncă restante și implicit a daunalității
Infirmitate v. Capacitate de muncă
Definiție
repercusiunea deficitului funcțional existent în cazul unei invalidități asupra posibilităților individului respectiv de a exercita o anumită profesie.
Sepinde de
prezența invalidității
tipul de profesie
Ex: Pierderea unui ochi
infirmitate (se pierde vederea binoculară)
invaliditate gradul II (70-89%) pentru 6 luni, după care se reevaluează funcție de AV (vederea centrală) și CV (vederea periferică)
capacitate de muncă - pierderea totală a capacității de muncă pentru 6 luni, dar cu conservarea capacității de autoservire
Avort posttraumatic
Definiție
Întreruperea traumatică a cursului sarcinii
Cerințe pentru dovedire
dovedirea existenței sarcinii
dovedirea acțiunii unui agent traumatic asupra uterului gravid (mecanic, chimic, fizic, biologic)
dovedirea întreruperii sarcinii
dovedirea existenței unei legături de cauzalitate între acțiunea agentului traumatic și pierderea sarcinii
Discuții:
avort în S13 de sarcină
avort în S17 de sarcină
avort utilizând o andrea introdusă în uter
avort în urma unui accident rutier
Prejudiciu estetic grav și permanent
Poate fi:
deformare = prejudiciu estetic localizat oriunde la nivelul corpului, caracterizat prin alterarea formei corpului
ex. cicatrici inestetice, retractile, la nivelul membrelor superioare, apărute postcombustional
Traumatismul a generat un risc vital pentru persoana respectivă, dar acest risc nu s-a materializat deoarece au fost luate măsuri medicale agresive, de specialitate
Moment de apariție:
precoce: șoc hemoragic, pneumotorax compresiv;
tardiv: ruptură hematom splenic, resângerare HSD
Vătămarea corporală din culpă
Fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) săvârşită din culpă de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice ori a unei substanţe psihoactive sau în desfăşurarea unei activităţi ce constituie prin ea însăşi infracţiune se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
Fapta prevăzută în art. 194 alin. (1) săvârşită din culpă se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
Când fapta prevăzută în alin. (2) a fost săvârşită ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activităţi, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă.
(...)
Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Leziuni traumatice elementare
Echimoza
leziune traumatică fără afectarea soluției de continuitate tegumentară;
închistare, care poate necesita tratament chirurgical
Exemple hematoame
Excoriația
soluție de continuitate superficială tegumentară
nu lasă cicatrice
sângerare redusă
secundară acțiunii tangențiale a unui corp dur/rugos
localizate strict la locul de impact
datare - crustă (culoare, detașare) + țesut de granulație subiacent
Tipuri de excoriații
Julitură
Mișcarea tegumentului pe o suprafață rugoasă
Zgârietură
Obiect dur și ascuțit acționează tangențial asupra tegumentului
Prin presiune
Zdrobirea straturilor superficiale tegumentare prin presiune înaltă, constantă, ce acționează pe o suprafață mică (șanț de spânzurare)
Prin amprentare/impact
Corp dur cu model intră în contact tangențial cu tegumentul (urme de anvelope în AR)
Asociată unor echimoze
Acțiune tangențială a unui corp dur cu viteză crescută - duce la decolare tegumentară+microrupturi vasculare
Excoriație liniară
Excoriație liniară, laterocervical
Cu 6 zile anterior examinării – a violat și ucis o persoană de sex feminin
Leziune produsă de victimă
Exemple excoriații
Plaga
Soluție de continuitate tegumentară, ce duce la ruperea/secționarea tegumentului și a structurilor subiacente, cu adâncime variabilă
Clasificări
A. Profunzime
superficiale (tegumentare/subtegumentare)
profunde
nepenetrante - nu pătrund în cavități anatomice ale corpului
penetrante - pătrund în cavități anatomice
perforante - străbat un organ cavitar (inimă, intestin)
transfixiante - străbat un organ parenchimatos
cu avulsionnare - apar smulgeri de țesuturi
B. Evoluție
necomplicate
complicate
C. Aspect macroscopic:
contuză
plesnită
sfâșiată
mușcată
produsă de corpuri dure cu margini/muchii ascuțite:
înțepată
tăiată
tăiată-înțepată
despicată
împușcată
Plaga contuză
Caracteristici
profunzime mică
margini neregulate
fund anfractuos
tendință crescută la suprainfectare
punți tisulare
fire de păr integre în zona lipsei de continuitate
sângerare mai mică (f. tisular)
asociază frecvent echimoze, hematoame și excoriații de vecinătate
Mecanism
ruptură a tegumentului/țesuturilor subiacente, care este/sunt trase între un punct fix și o forță divergentă ce produce ruptura
punctul fix poate fi:
intern (reper osos, tendinos, etc)
extern (același corp dur, care are și o componentă fixă sau alt corp dur)
Plaga plesnită
Mecanism de producere
- punctul fix - reper osos - corpul dur - intră în contact direct cu pielea aflată imediat deasupra unui plan osos dur - apare strivire a pielii cu avulsionare parțială
Caracteristici
- margini relativ drepte - mici anfractuozități - punți tisulare groase - nu permit îndepărtarea semnificativă a marginilor plăgii
Exemplu plagă plesnită
Plagă plesnită - lovit cu ranga
Plaga zdrobită - exemplu
Agentul traumatic
compresie extremă între două corpuri dure
Examen extern
neremarcabil
Examen intern
fracturi osoase, rupturi musculare
Alte plăgi contuze
Avulsia
Compresia extremă a unei părți a corpului, cu depărtarea de punctul de fixare, ducând la smulgerea acesteia
Plaga prin smulgere
Fixarea unei părți a corpului, asociată tracțiunea țesutului învecinat
Plaga mușcată
Plăgi contuze speciale
Produse prin acțiunea unui corp tăietor cu margini neregulate (foaie metalică, secure cu zimți)
Asemănător cu plaga tăiată, doar că marginile sunt minim neregulate
Plaga înțepată
Componente:
orificiu de intrare - punctiform, fusiform, ovalar, cu margini simetrice, cu margini fin neregulate (mecanism intermediar între plaga tăiată și cea zdrobită)
canal (deschis - nu apare retracția completă a țesuturilor)
canal de ieșire (opțional)
sângerare redusă
risc crescut de infecție
Exemple plăgi înțepate
Plagă înțepată (furculița, fiu)
Plagă înțepată (furcă)
Plaga tăiată/tăiată înțepată
Plaga tăiată/tăiată înțepată este produsă sub acțiunea unui corp tăietor/tăietor-înțepător.
Profunzimea acesteia este mică (T) sau variabilă (TÎ).
Marginile sunt nete, fără echimozare adiacentă.
Grosimea este variabilă, fiind maximă la pornire și minimă la terminare, uneori prezentând o formă în coadă de șoricel.
Severitatea acestui tip de plagă este variabilă, atingând nivelul maxim în cazul plăgilor tăiate-înțepate (TÎ).
Forma poate fi liniară, eliptică (T/TÎ) sau fusiformă (TÎ).
Firele de păr, tendoanele și fibrele musculare sunt tăiate, fără a prezenta zdrobiri ale țesuturilor.
Plaga tăiată/tăiată înțepată se remarcă printr-o sângerare mai intensă comparativ cu alte tipuri de plăgi.
În ceea ce privește vindecarea, aceasta se realizează cu formarea de cicatrici.
Exemplu plagă tăiată
Plagă tăiată (briceag), vechime 4 zile
Plagă tăiată (autoapărare)
Plagă înjunghiată (tăiată - înțepată)
Plaga împușcată
Plagă împușcată braț
Plagă împușcată braț
Plagă împușcată cu bile de cauciuc
Plagă împușcată cu bile de cauciuc, semiautomată, contact